Le Direct

Autonomie de la Corse : seize constitutionnalistes vent debout contre cette perspective demandent un référendum national

L’uppusizioni à l’autunumia s’urganizighja in i cinaculi parigini.
U ghjurnali Le Figaro hà publicatu una tribuna zifrata da sedici custituziunalisti, trà i quali l’anziani ministri jean-louis debré, pierre mazeaud è jean-michel blanquer, o ancu l’uppunenti storicu à l’autunumia lla Corsica, benjamin morel.

Par quissi chivi, « à tempu cuncessi i statuti tarrituriali dirugativi, à parta si da criteri sughjittivi arrimbati à u sintimu idintitariu di natura etnica mintuvatu da l’eletti, ùn si vidi com’iddu si pudariani ricusà i stessi privileghji à a Brittagna, à l’Alsassa, à u Paesu Bascu è à tutti i cullittività chì i so eletti facini valè un’idintità forti.
È comu issa nuzioni di cumunità, oramai custituziunalizata, ùn pudaria dà l’idea di calchì rivindicazioni cumunitarista, etnica o rilighjosa ? »

A legi custituziunali di u 2003 pà l’urganisazioni dicintralizata di a ripublica hà privistu a pussibilità di cunsultà l’alittori d’una cullittività à statutu particulari quand’iddu si pensa à cambià lu.
Cunsultati pà issu particulari, l’alittori corsi aviani ricusatu in u 2003 u cambiamentu di statutu chì l’era statu prupostu. Po’ hè ghjunta a legi di u setti d’austu di u 2015 à torcia u so votu è impona li una riforma ch’iddi ùn aviani vulsutu. 

À l’ora ch’iddu si faci u vantu in ugni locu di « l’accunsentu », saria indispinsevuli di dumandà innanzi à i francesi s’iddi accettani di rinuncià à i so principii custituziunali fundatori è casu mai, di quistiunà dopu i corsi à nantu à issu prughjettu di statutu chì i porta à l’assignazioni cumunitaria, à u ripiecu idintitariu è à l’omertà imposta da certi di i so feudali ».