Le Direct

Catastrophe de Furiani : 31 ans après, perpétuer le souvenir

Trent’un’ annu fà, u cinqui di maghju, à pena innanzi à u macciu di cuppa di francia trà Bastia è Maseglia, a tribuna nordu di u stadiu Armand Cesari si ni sfraiaia, fendu 19 morti è più di 2 300 ferti.

Vittimi è famiddi contani mantena u ricordu d’issu straghju. U trè di maghju à sei ori è mezu, à l’auditorium di u museu di Bastia, l’associu di i ghjucadori di u Sporting di u 1992 hà da spiicà ciò ch’idda hè stata par iddi issa sirata.

U quattru di maghju, parichji sculari ani da andà supr’à locu, cù issa vulintà sempri di a trasmissioni.

Dopu à i soliti cirimonii di u cinqui, una ghjustra si farà trà ghjovani è anziani, à nantu à i stadii d’Arbaghjolu è di u Vulpaghju.

Gramazia à a legi Castellani vutata ch’hè pocu, ùn ci ni sarà scontri di prima divisioni issu ghjornu.

Steti à senta à Josépha Guidicelli, a prisidenti di u Cullittivu.

U ritturatu di a Corsica hè ancu iddu d’issu ricurdà, postu chì ani da essa parichji i classi à vena in Furiani à vighjilia di u cinqui.

U duveri di mimoria hè impurtanti pà u ritturatu : d’altrondi, i membri di u cullittivu intarvenini longu à l’annata sculara in i stabilimenta.

Steti à senta à Jean-Philippe Agresti, u rittori di a Corsica.