Le Direct

L'examen du texte d'autonomie en cours devant l'Assemblée de Corse

Unu scrittu in trè parti : eccu ciò ch’iddu n’hè isciutu da i cumissioni è da a cunfarenza lli prisidenti, mentri issa ghjurnata à l’assemblea di Corsica.
A prima parti à vutà hà da essa quidda di i nuzioni di cumuntià linguistica, culturali è d’attaccamentu à a tarra. Issa prima parti si pudaria buscà un votu unanimu, cacciatu u votu di Josepha Giacometti chì trova u ducumentu da suttu bè à ciò ch’iddu si pò aspittà.

A siconda parti tratta di u puteri lighjislativu o nurmativu. Par issa parti chivi si duvaria spiccà in dui u gruppu di dritta Un Soffiu Novu. Valérie Bozzi ùn ci si duvaria uppona, à u cuntrariu di Jean-Martin Mondoloni.
A terza parti infini tratta di u rifarendu.

Pà u prisidenti lla cumissioni di i cumpitenzi lighjislativi è rigulamintarii, issa spartera permetti di fà veda a forza di u ducumentu è di sbuccà à nantu à un cunsensu forti, chì purtarà a Corsica versu un veru statutu d’autunumia.
Steti à senta à Romain Colonna.

Ancu par Jean-Christophe Angelini, si tratta chivi d’un ducumentu chì hè à u liveddu di a scumissa. U prisidenti di u gruppu Avanzemu hà da vutà i trè parti. Spieca chì u raportu, ancu puri ch’iddi ùn ci si trovini certi cosi, hè un ducumentu veru è di gran’primura, à prò di l’evuluzioni stituziunali di a Corsica.

Valérie Bozzi ùn hà avutu a paura di fà u passu versu u puteri rigulamintariu. Spieca chì ugnunu hà vulsutu fà un passu versu l’altru da pudè sbuccà à nantu à un’autunumia chì posca currisponda à i so attesi pà a Corsica.
Steti à senta a coprisidenti di Un Soffiu Novu.

L’hà ditta è ripituta Josepha Giacometti : issu raportu hè da suttu bè à ciò ch’iddu s’aspetta. In stu ducumentu, idda ùn ci vidi chè suttiriformi, chì ùn ani da purtà nienti di pusitivu.
A Corsica ùn hà sappiutu fà viaghjà u raportu di forza, è u prucessu dittu di Beauvau ùn hà nienti di storicu.
Steti la à senta.